Veche tradiţie precreştină, mărţişorul a ajuns până în zilele noastre suferind modificări ale formei şi pierzându-şi din semnificaţiile iniţiale. A fost simbol Anului Nou, apoi vestitor al primăverii, era un simplu şnur alb cu negru, apoi alb cu roşu de care se lega o monedă de argint şi a devenit un cadou. Rolul apotropaic s-a transformat în unul decorativ, iar de aici la obiectul de podoabă şi cadoul pe care mulţi dintre noi îl oferim la 1 martie n-a mai fost decât un pas. Fetele şi femeile şi-au pierdut răbdarea şi îndemânarea de a realiza firul despre care legenda spune că îl torcea Baba Dochia când urca oile la munte şi acum cumpără mărţişoare de la tarabe… Nu mai ştim cum să-l oferim şi cum să-l purtăm…
Am uitat de „babele” capricioase de la începutul lunii şi vorbim doar de starea vremii şi nu mai aşteptăm „moşii cei buni” decât ca să mâncăm „mucenici”.
Într-o lume care se mişcă prea repede, în care uităm care sunt adevăratele valori, vă invităm să le redescoperiţi în tihnă, aşa cum erau acum un secol. Pentru a afla semnificaţiile şi obiceiurile populare de la începutul lunii martie, vă invităm la Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamţ. Ca de fiecare dată, în preajma celor mai importante sărbători, grupurile de elevi care vor vizita muzeul vor beneficia de un ghidaj adaptat perioadei respective. În acest an, între 28 februarie şi 9 martie, ne întoarcem în satul traditional şi povestim cum aşteptau bunicii şi străbunicii noştri primăvara.