UPDATE 27 decembrie – FOTO/VIDEO – Parada Festivalului de Datini și Obiceiuri, pe străzile din Piatra-Neamț – 27 decembrie
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, sub patronajul Consiliului judeţean, organizează, cea de-a XLVIII – a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Steaua sus răsare”.
Manifestarea a fost iniţiată în anul 1969. De atunci, în fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, sunt invitate la Piatra-Neamţ cele mai spectaculoase formaţii de colindători din judeţ şi din ţară.
Anul acesta manifestarea se inscrie in proiectul complex „Targul de Craciun la Neamt” si, ca noutate absoluta, va fi intinsa pe parcursul a doua zile – 27 si 28 decembrie.
In prima dintre ele, marti, 27 decembrie, incepand cu ora 16:00, alaiul format din unsprezece grupuri folclorice, va participa la o parada a costumelor. Pe traseul cuprins intre Teatrul Tineretului – Casa de Cultura – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlau” – Teatrul Tineretului nemtenii vor avea ocazia sa ia cunostinta cu formatiile participante si, totodata, sa admire diversitatea costumelor invitatilor.
Pentru amanuntele zilei a doua de Festival vom reveni
Acestea sunt, in ordinea in care vor putea fi vazute in parada, Ansamblul folcloric „Floricica de la munte” (al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ), Ansamblul folcloric „Mugurasii Marginenilor” , Alaiul de Datini si Obiceiuri din Farcasa, „Arnautii” din Baltatesti, Alaiul de Datini si Obiceiuri din Raucesti, Alaiul de Datini si Obiceiuri din Pancesti, „Ursii giroveni”, Alaiul de Datini si Obiceiuri din Trifesti, Alaiul de Datini si Obiceiuri din comuna Stefan cel Mare, Alaiul de Datini si Obiceiuri din Urecheni si Ansamblul folcloric „Izvoarele Borcutului’ (Borca).
In continuarea Festivalului, cetele de colindători, urători şi mascaţi vor întâmpina publicul la scena amplasata la Curtea Domneasca, acolo unde, incepand cu ora (aproximativa) 17:00 va incepe un amplu spectacol in care frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei vor fi in plin plan. De asemenea, jocul arhaic al caprei, al ursului şi al cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, ne induc ideea ca in aceste zile asistam la moartea timpului si renasterea sa imediata, pentru a o lua de la capat intr-un nou an.
Va asteptam cu drag sa (re)descoperim impreuna frumusetea datinilor si obicieiurilor mostenite de la strabuni!
Participanţi:
Formaţia „Izvoarele Borcutului”, comuna Borca, judeţul Neamţ
Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală. Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti : Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formaţia coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu, numără în palmares participări importante la Festivalul Naţional al datinilor şi obiceiurilor de iarnă organizat de Complexul Naţional Muzeal „Astra” din Sibiu, la Festivalul interjudeţean de tradiţii şi obiceiuri “Leru-i ler…” de la Braşov sau la Festivalul Naţional de tradiţii şi obiceiuri de iarnă “Steaua Sus Răsare” de la Piatra Neamţ.
Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Răuceşti, judeţul Neamţ
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.
Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi : Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră şi este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
„Sumanarii” din Trifeşti, judeţul Neamţ
Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
Urşii de la Asău, jud. Bacău
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.
Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.
D.M.B.