Patriarhia Ierusalimului va proclama canonizarea Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ


Patriarhia Ierusalimului va proclama duminică, 31 ianuarie 2016, canonizarea Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ, informează părintele Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan. Patriarhia Română va fi reprezentată la eveniment de către o delegaţie a Bisericii noastre condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

Proclamarea oficială a canonizării Sfântului Ioan Iacob va avea loc la Mănăstirea Sfântul Cuvios Gheorghe de la Hozeva. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie va fi oficiată de către Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, împreună cu mai mulţi ierarhi, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, precizează basilica.ro

Hotărârea de proclamare a canonizării Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ a fost luată în şedinţa Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, din toamna anului 2015.   Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinţilor în 20 iunie 1992, sub numele de Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ, având zi de prăznuire 5 august, data trecerii sale la Domnul.


sf-ioan-iacob-de-la-neamt
doxologia.ro

Sfantul Cuvios Ioan Iacob de la Neamt s-a nascut la 23 iulie 1913, in satul Crainiceni, astazi aflat in judetul Botosani, primind la botez numele de Ilie. Ramas orfan de mic, a fost crescut de bunica sa Maria, iar mai apoi de unchiul sau Alecu Iacob, care l-a ajutat sa continue gimnaziul si liceul. In anul 1933, intra in obstea Manastirii Neamt, condusa atunci de viitorul patriarh al Romaniei, Nicodim Munteanu, unde peste trei ani este calugarit cu numele de Ioan. Pleaca in Tara Sfanta unde traieste mai intai ca pustnic, iar dupa doi ani intra in Manastirea Sfantul Sava. In anul 1947 a fost hirotonit preot si instalat ca egumen al Schitului romanesc Sfantul Ioan Botezatorul de pe Valea Iordanului, unde a ramas pana in anul 1952. Ultimii opt ani din viata i-a petrecut intr-o pestera greu accesibila, cu hramul Sfanta Ana, aflata in apropierea Manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul. Aici a murit la 5 august 1960, in varsta de 47 de ani. La 20 de ani de la trecerea sa la cele vesnice, i-a fost deschis mormantul unde i s-a gasit trupul neputrezit. Trupul sau intreg si binemirositor a fost asezat spre inchinare in biserica Manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul.

PUBLICITATE