George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni-Vârnav, Botoșani, România – d. 4 mai 1955, Paris, Franța) a fost un compozitor,violonist, pedagog, pianist și dirijor român. Este considerat cel mai important muzician român.
Si-a manifestat pasiunea pentru muzica foarte devreme, la varsta de doar 4 ani incepand sa cante la vioara, iar la 5 ani avand primul sau concert. Din 1888 pana in 1894 a studiat muzica la Viena, avandu-I ca profesori pe Joseph Hellmesberger la vioara si pe Robert Fuchs la compozitie.
Devine faimos foarte repede, interpretand compozitii ale lui Brahms, Saraste, Vieuxtemps la numai varsta de 12 ani. Dupa ce a absolvit cu medalie de argint, pleca la Paris pentru a studia muzica. Pe 6 februarie 1898 isi face debutul ca si compozitor in cadrul „Concertelor Colonne” din Paris. Castiga admiratia Reginei Eli sabeta a Romaniei, invitandu-l adesea sa exerseze la vioara in Castelul Peles din Sinaia.
A fost si un important profesor, avandu-i ca elevi pe Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux, Yehudi Menuhim. Intre 1921 si 1931 compune opera „Oedip”, o monumentala opera dramatica si muzicala, care i-a castigat stima si aplauzele intregului mapamond. I-a dedicat-o viitoarei sale sotii Maria Tescanu Rosetti(ex Cantacuzino), una din doamnele de companie ale Reginei.
După o căsătorie cu Cantacuzino şi o dragoste cu năbădăi pentru filozoful Nae Ionescu, aceasta si-a turnat acid pe faţă. La auzul veştii Enescu s-a întors de la Paris imediat la Bucureşti si a vegheat la căpătâiul doamnei de care era îndrăgostit. Maria va rămâne desfigurată toată viaţa şi va aparea in fotografii cu un voal negru pe faţă. Pe 4 decembrie 1937 Enescu s-a căsătorit cu ea. Marele muzician a murit la data de 4 mai 1955 in Paris.